Home Companii Stația Străulești va fi prima care va face parte dintr-un nod intermodal pentru metropola București
Stația Străulești va fi prima care va face parte dintr-un nod intermodal pentru metropola București

Stația Străulești va fi prima care va face parte dintr-un nod intermodal pentru metropola București

0

George Rozorea, director general al S.C. Metroul S.A:

Fluidizarea transportului în comun printr-o reţea complexă de tunele și staţii de metrou reprezintă una dintre cele mai sigure modalităţi de protejare mediului, aceasta fiind o sarcină asumată de Metroul S.A. Domnul George Rozorea, director general al S.C. Metroul S.A. vorbește în interviul ce urmează despre noul tronson de metrou Parc Bazilescu – Străulești, care va fi finalizat la sfârșitul acestui an.

mtc: Care ar fi, pe scurt, istoricul magistralei metroului bucureștean?

George Rozorea: Preocupările pentru realizarea unei legături între principala staţie feroviară a României, Gara de Nord, și cartierele nord-vestice ale Bucureștiului, și de asemenea cu DN7 și DN1A, s-au concretizat la sfârșitul anilor ’80, atunci când au demarat lucrările la Magistrala 4 de metrou. În decembrie 1989 a început efectiv realizarea acestei magistrale. Din păcate, la scurt timp de la începerea lucrărilor, acestea au fost stopate din cauza fondurilor insuficient alocate. Graţie unui credit BEI, s-a reușit cu mari eforturi să se reia și să se finalizeze primul tronson (Gara de Nord – 1 Mai) în primăvara anului 2000, pentru ca în vara anului 2011 să fie dat în folosinţă și al doilea tronson, 1 Mai- Parc Bazilescu. În prezent, se lucrează la Tronsonul 2, Parc Bazilescu – Străulești, ce constă în două staţii de metrou (Laminorului și Străulești), un depou și un terminal multimodal.

mtc: Ne puteţi oferi câteva date despre acest proiect?

George Rozorea: Acest proiect implică realizarea a patru tuneluri, paralele două câte două, având o lungime totală de aproximativ 1.584 m și diametrul interior de 5,7 m. Cele două staţii menţionate mai sus vor fi realizate prin tehnologia „top down” și vor fi interconectate prin două tuneluri circulare căptușite cu elemente prefabricate din beton armat. Staţia Laminorului va fi, deasemenea, interconectată prin două tuneluri circulare căptușite cu elemente prefabricate din beton armat cu Puţul de Scoatere Scut (PSS) Zarea existent. Lungimea netă a celor patru tuneluri săpate cu TBM-ul este aproximativ de 793 m pentru linia 1 (în continuarea tunelului existent, spre nord) și 791 m pentru linia 2 (în continuarea tunelului existent, spre nord). Traseul în discuţie are o lungime aproximativă de 1,41 km, dintre care cele două staţii de metrou măsoară circa 625 m și două interstaţii de circa 790 m. Interstaţiile vor fi realizate din câte două tuneluri ce însumează apoximativ 1580 m liniari, executate prin căptușirea excavaţiei realizată de TBM cu inele prefabricate de beton armat (tip bolţar).

mtc: Care este stadiul de execuţie al lucrărilor în momentul de faţă și când va avea loc punerea în funcţiune?

George Rozorea: La staţia Laminorului, lucrările cele mai avansate sunt la structura staţiei (peste 90%) și se lucrează la structura acceselor. În ceea ce privește staţia Străulești, structura staţiei este și mai avansată, iar structura acceselor este aproape finalizată. În cazul ambelor staţii, refacerile de suprafaţă vor fi finalizate în a doua jumătate a anului 2016, iar în luna decembrie vor avea loc probele înainte de punerea efectivă în funcţiune.

mtc: Cum va îmbogăţi noul racord peisajul urban și calitatea vieţii locuitorilor?

George Rozorea: Dincolo de funcţionalitatea imediată legată de decongestionarea traficului de suprafaţă, reducerea poluării fonice și a mediului, sporirea mobilităţii și creșterea accesibilităţii unor obiective economice, sociale, turistice și recreaţionale, implementarea acestui proiect va veni și cu câteva noutăţi. Datorită proximităţii liniei de centură, arteră importantă care înconjoară Capitala, staţia Străulești va fi dotată cu un terminal multimodal ce asigură facilităţi atât pentru transportul public urban, cât și pentru transportul interurban. Astfel, adiacent staţiei și terminalului pentru transportul public de suprafaţă, se vor amenaja o autogară și o parcare modernă de tip park & ride cu peste 600 de locuri, conectată cu staţia de metrou printr-un pasaj pietonal de legătură. De remarcat faptul că staţia Străulești va fi, la finalizarea ansamblului urban, o staţie specială în reţeaua metroului bucureștean, și anume va fi prima care va face parte dintr-un nod intermodal pentru Metropola București. Traseul pietonal propus este caracterizat de o circulaţie pietonală rapidă. Elementele de noutate ale amenajării propuse sunt: luminatoarele, panourile serigrafiate cu tematică culturală și vitrinele de expunere ocazională. Sperăm că la finalul acestor lucrări să oferim bucureștenilor, precum și celor ce vizitează acest oraș, un plus de confort, într-o Capitală europeană de început de secol XXI, pe care dorim să o înzestrăm cu un sistem de transport public subteran modern în beneficiul tuturor.

Ionuţ Mitroi este manager de proiect pe durata realizării lucrărilor necesare pentru punerea în funcţiune a extensiei Magistralei de metrou 4.

Cu o experienţă de 8 ani în cadrul companiei, Ionuţ Mitroi este specialist în planificarea transportului public și al managementului operaţional utilizând sisteme de management modern incluzând implementarea unor programe specializate pentru managementul și controlul traficului.

Principalele competenţe profesionale sunt în domeniul ingineriei de transport și trafic, cu precădere în arii de specializare precum evaluarea tehnică, socio-economică și financiară a proiectelor de dezvoltare a sistemelor de transport, logistici urbane (sisteme logistice corelate), soluţii IT de asistare operaţională și decizională în transporturi, studii de marketing în transporturi – cu precădere în determinarea caracteristicilor de deplasare, management în transportul de mărfuri și persone și activităţi specifice de marketing.

Patru decenii de tradiție

Metroul S.A. are 40 de ani de tradiţie ce îmbină activităţi complexe, de la geotehnică la hidrogeologie, topometrie, arhitectură, structură, reţele edilitare, până la automatizări și electromecanice. Toate acestea au permis proiectarea și execuţia reţelei de metrou din București, a cărei utilitate este binecunoscută astăzi bucureștenilor, în condiţiile aglomerării traficului rutier. Odată cu realizarea Magistralei 6 de metrou – care va lega Gara de Nord de Aeroportul Internaţional Henri Coandă, Bucureștiul va beneficia de transport rapid la capacitate ridicată fără a afecta mediul.