După cinci ani de pauză, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a relansat programul „Casa Verde”. Pe lângă sistemele de încălzire care utilizează energie regenerabilă, vor fi finanţate, în premieră, și investiţii care utilizează materiale pentru izolaţie ecologice, precum cânepa, lâna sau piatra bazaltică, sisteme de acoperișuri, sisteme de eficientizare a consumului de resurse și sisteme de iluminat ecologice. Beneficiarii acestui program nou, numit „Casa Verde Plus”, vor fi persoanele fizice, asociaţiile de locatari, instituţiile publice, școli, spitale, universităţi. Reluarea programului este salutară.
Pentru secolul XXI, este o necesitate vitală ca guvernele să se implice în programe verzi, plecând de la concepte ecologice, într-un domeniu important precum construcţiile. Dealtfel, sectorul construcţiilor este cel mai mare „contributor” la poluarea cu CO2 şi risipa energetică. Efectele programelor „Casa Verde” și „Casa Verde Plus” vor putea fi măsurabile peste aproximativ un an, când se va atinge un prag suficient de mare de investiţii pentru a fi cuantificabile și pentru a-și dovedi coerenţa în funcţionare. Directiva 20/20/20 din 2008 a Uniunii Europene stabileşte ţinte clare în domeniul eficienţei energetice, care ar trebui atinse până în anul 2020 la nivel european. Acest lucru se traduce prin asumarea de către toate ţările membre UE a unor acţiuni care să reducă cu 20% consumul de energie, cu 20% emisiile de CO2 şi să ducă la utilizarea a 20% din energia produsă din surse regenerabile. Dacă programul Rabla – în domeniul auto – a avut succes, deocamdată în domeniul construcţiilor, programul de reabilitare termică a blocurilor a fost doar „un pas de pitic” în atingerea acestui obiectiv unificator. Casele ecologice încep să câștige teren și la noi, odată ce cetăţeanul a înţeles că ecologia nu este doar un concept trendy, ci se manifestă direct în buzunarul lui, prin facturile mai mici la întreţinere. Casele și mașinile create după concepte ecologice consumă mai puţină energie, sunt mai safe și, raportat la economiile pe care le realizează în timp, sunt mai ieftine decât cele din generaţiile vechi. Cu toate acestea, numărul de case verzi la noi este incomparabil mai mic decât cel al locuinţelor de acest tip construite în ţări precum Germania sau Olanda.
Dacă programul „Casa Verde” va avea succes, impactul său va fi triplu: asupra mediului, care va fi mai puţin expus la noxe și emisii de CO2, ceea ce înseamnă un câștig la scară mare, pe termen lung, pentru toţi; asupra beneficiarului locuinţei, care va plăti mai puţin la facturile de întreţinere, prin diminuarea consumului energetic; şi nu în ultimul rând, producătorii și distribuitorii de materiale pentru izolaţii ecologice vor avea vânzări mai mari la acest tip de produse, care vor fi decontate de către stat. Și mai există un aspect cu implicaţii pe termen lung și foarte lung: suportul guvernamental pentru programe cât mai puţin agresive faţă de natură și cu sustenabilitate pe termen lung reprezintă fundaţia pe care se pot forma, în timp, mentalităţi noi, generatoare de atitudini friendly faţă de mediu. După „manifestările capitalismului sălbatic“, poluant și consumator de resurse, este nevoie de o simbioză perfectă între dezvoltare și ecologism.
Florina Tecuceanu, redactor-șef
